miercuri, 4 iunie 2008

Fereastra cerului, de Ion Buciuman

In Paradis pacatu-a spart
Fereastra de marire
Prin care cerul minunat
Se oglindea-n iubire
Si mii de tandari, pe pamant
Cazute-n risipire
Au stins al ingerilor cant
Aprins de la zidire.
.............................................
Catand prin pulbere de drum
O Mana-nsangerata
Ar vrea s-adune chiar acum
Fereastra sfaramata.
Este Isus in chip de rob
Ranindu-Si sfanta mana
Aduna inimi;ciob cu ciob,
Nimic sa nu ramana

Adanca lacrima de cer
Sta gata sa le spele
Si orce colt, orice ungher,
Sa fie scris cu stele.
Apoi din ele mii si mii
Sa faca astazi iara
Fereastra sfanta-n vesnicii
Cum fu odinioara.

Si astfel cioburi: tu si eu,
Prin jertfa adunate,
Vom fi din nou, in Dumnezeu,
Minuni rascumparate
'N-acel vitraliu luminos,
Fereastra spre marire,
Prin care strabatand Hristos,
S-aduca mantuire.