Ebrei 3:14: "Caci ne-am facut partasi ai lui Hristos, daca pastram pana la sfarsit increderea nezguduita de la inceput.
Uniti prin forta inaltului moto: "Hristos in voi", patrusprezece ucenici stam patrunsi in fata unui eveniment solemn.
Prin voia lui Dumnezeu, astazi traim o experienta unica si noua - INCEPUTUL.
Cuvant inspirator de puteri si incredere, purtator de fagaduinte, nascator de elan, "inceputul" ni se deschide astazi in ambianta festiva.
Oricine sta in pragul acestui portal, inainte de a putea pune primul pas, are nevoie de o tinta - "incotro". Nu este drum fara tinta.
Si noi, pentru ca ni s-a incredintat taina unei comori de har salvator, pentru ca- in contrast- timpul roade milimetric si nevazut temeliile spirituale, pentru ca hotararile se uita,pentru ca atatia au pornit increzatori dar s-au intors din cale, pentru ca atat de multi au inceput cu nadejdea "flacare" si au fost gasiti cu intinsul pustiei "cenusa rece" si pentru ca, mai presus de accentele dramatice, pe noi ne strange moto-ul suprem: "Hristos in voi", vrem ca tinta generatiei noastre sa fie: "pana la sfarsit".
Ebrei 3,14: "Caci ne-am facut partasi ai lui Hristos daca pastram pana la sfarsit increderea nezguduita de la inceput".
In pofida faptului ca "sfarsitul", ca tinta, este mai putin propriu unor tineri si a faptului ca omeneste, probabil, aduce o nota de disonanta atmosferei de entuziasm al "inceputului", gandim ca "pana la sfarsit", gasim ca este cel mai inviorator si animant, cel mai vrednic de a ne fi adevarata tinta. Prin el, vrem sa ajungem o parte mai buna decat inceputul, partea care nu trece, si despre care Cuvantul marturiseste: "Mai bun este (el) sfarsitul, decat inceputul" (Eclesiastul 7:8).
Zidarul se incovoaie sub poveri sub rasplata unui adapost sigur. Plugarul se speteste in fierbanteala zilei, manghaiat de gandul "unui" seceris. Si orice ar face, "luptatorul" stie ca cel mai pretios fapt din toata stradania sa, care-i pastreaza nadejdea in piept, singurul lucru care-i da sens si un rost alergatii lui si-l face vrednic de rasplata este sigur el, sfarsitul, cheie de bolta a oricarei vieti.
Suntem chemati sa fim plugari, zidari, seceratori. In lupta cu noi, pentru purificarea dragostei noastre catre orice semen, pentru implinirea destinului nostru in lume, pentru toate cate stau in dreptul nostru.
Vrem sa ne indreptam constiinta spre marea nevoie a finalizarii, spre ducerea "pana la sfarsit" a tuturor acestor deziderate pentru care, odata, vom raspunde.
Sta scris:"pana la sfarsit", si nu "sfarsituri" ! Desi sunt multe, cuvantul acesta, ne indreapta pe toti intr-o singura directie, catre o destinatie unica, in stare sa lege in manunchi tintele noastre individuale: se numeste "Sfarsitul". Nu o scena cumplita de urgii apocaliptice, ci suspinul fierbinte spre care tanjeste dorul nostru de veacuri. "Sfarsitul", "fericita noastra nadejde", Marele Advent, adevarul cel mai puternic al intreitei solii - iata ce vrea tinta noastra sa inalte !
In spiritul ceasului al unsprezecelea, in febrilitatea ultimei etape ce credem ca ne apartine, alegem cuvintele "pana la sfarsit" ca sa ne fie strajer in noapte.
Vrem ca pentru sfarsitul razbit de dorul asteptarii, strigatul lui sa reaminteasca, ca intre noi si "sfarsit" nu a mai ramas decat putin, doar doua cuvinte: "pana la".
Vrem ca pentru ochiul slabit de vremelnicie, adancimea cuvintelor "pana la" sa readuca viziunea unui "drum" catre "acasa"; iar pentru pasul obosit de impotrivirile "vanturilor", cele doua cuvinte sa nasca impuls de miscare, de inaintare catre destinatie.
Vrem sa pastram vie cunostinta ca puternicele vorbe "pana la" marcheaza timpul nostru de har, ca bat chiar ceasul nostru profetic, pentru aceasta ne-am nascut... !
Evrei 3,14: "Ne-am facut partasi ai lui lui Hristos ca sa pastram pana la sfarsit increderea nezguduita de la inceput".
Azi patrusprezece seceratori (ucenici) pornim, in puterea partasiei cu Hristos, in cele patru vanturi, spre campiile albe.
Dumnezeul cerurilor, Care ne-a chemat, sa ne lege El privirile de tinta pusa inainte, pentru ca - privind spre sfarsit - sa vedem pe Hristos: Apocalipsa 1:8: "Eu sunt ... sfarsitul" ! Si privind pe Hristos, tinta noastra, sa inoim din zi in zi partasia cu El, spre tainice culmi, pantru ca Hristos, care ne poate intari "pana la sfarsit" (1 Corinteni 1:8), in noi fiind, ca sa ne transformam curand "tinta" - in realitate !
(Acest material a fost prezentat de Lucian Cristescu la programul din data de 15 iulie 1978)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu